Cel mai nou film al lui Clint Eastwod este o incursiune foarte eficienta prin viata unei persoane considerata a fi al doilea mare om din statul american, J.Edgar Hoover. Surpinzand perioade din anii '20-'30, in paralel cu anii '60, adica ultimii ani ai vietii sale, Eastwood prezinta foarte consistent modul de operare al acestuia din interiorul FBI-ului, deciziile controversate, precum si obsesiile lui.
Leonardo DiCaprio face inca un rol bun, ajutat si de o regie buna, insa filmul sufera la capitolul scenariu. Chiar daca beneficiaza de semnatura scenaristului Dustin Lance Black (Milk), povestea pare la prima vedere oarecum vaga si rasuflata. Chiar daca DiCaprio joaca bine mai tot filmul, pe alocuri isi trateaza rolul si cu o oarecare distanta, ca rezultat al faptului ca tot filmul este bazat pe interpretarea lui, iar machiajul ar trebui sa fie unul dintre cele mai proaste din istoria filmului.
Pe de alta parte insa, filmul are si plusuri, cum ar fi modul in care Eastwood reuseste sa capteze perfect atmosfera perioadei anilor '20-'30 folosind filmari in umbra si este intotdeauna interesant sa afli noi informatii despre un om, care fiind director al FBI-ului timp de 45 de ani, a stat in spatele arestarii "inamicului public" John Dillinger si a ajutat la rezolvarea cazului rapirii copilului lui Charles Lindbergh.
Enigmatic si controversat, Hoover a purtat toata viata lui un razboi impotriva comunistilor, a instigatorilor si a unor importante personalitati din stat, inclusiv presedinti, iar filmul arata lucrurile acestea cu mare acuratete. Pentru un biopic, as spune ca "J.Edgar" reprezinta un succes, si merita o vizionare pentru a descoperi cateva lucruri noi ce au stat la baza istoriei americane din secolul XX.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu